Îndrăzneşte să iubeşti - Katie McGarry (vol II)

Nume: Îndrăzneşte să iubeşti

Autor: Katie McGarry

Editura: Epica

Număr de pagini: 480

Desigur că după recenzia primei cărţi din această serie, pe care o găsiţi aici: Destine la limită - Katie McGarry (vol I) , nu pot decât să vă vorbesc despre volumul doi, care este la fel de intens şi de frumos ca şi primul. Îmi place că autoarea a ales să schimbe personajele, decât să ne plictisească cu poveştile aceloraşi personaje.

Îndrăzneşte să iubeşti o suprinde în prim-plan pe Beth,  dar desigur, şi pe irezistibilul Ryan. Beth este încântătoare şi ţi se lipeşte de suflet rapid. Are şi ea o poveste de viaţă zdruncinantă, ducându-şi propriile lupte. Este obligată să se mute la o altă şcoală împreună cu tatăl său, să îşi părăsească mama aparent, deşi păstrează tot timpul legătura, ştiind că are nevoie de ea. Beth era protecotorul ei, colacul ei de salvare. 

Ryan, duce aparent o viaţă perfectă, are o familie perfectă, prieteni, însă cum se întâmplă întotdeauna, aparenţele înşală. Şi el îşi are propriile probleme, lupte şi dorinţe ce nu sunt acceptate de cei din jurul lui. M-am îndrăgostit iremediabil de Ryan pentru felul în care s-a purtat cu ea, deşi iniţial a făcut-o pentru a obţine ceva de la tatăl ei, Scott. 

Dar desigur, ca în toate poveştile, mai există încă un personaj masculin Isaiah. Şi pe el l-am îndrăgit, însă nu îmi plăcea când se tot pune în faţa relaţiei dintre ea şi Ryan. Isaiah, este un suflet scump, care are grijă de Beth, care o ajută să iasă din probleme, însă ea îl vede doar ca pe un frate, iar el o vrea pe ea ca şi iubită. 

Credeţi că va reuşi să o convingă pe Beth şi să îl îndepărteze pe Ryan? Beth va trece peste trecut şi va reuşi să traiască în prezent, să se bucure de frumuseţile vieţii? Va reuşi oare Ryan, să facă îşi urmeze visul??

Astea sunt doar unele dintre puţinele întrebări pe care trebuie să le aflaţi, aşa că vă recomand din toată inima acastă carte minunată.

Să pătrundem puţin in lumea lui Beth:

"Tu vrei ca eu să fiu altcineva. Nu vrei ca eu să fiu eu. Eşti exact ca tata."

"Îmi place de tine. Îmi place de tine. Recunosc, eşti enervantă. Uneori mă iriţi până în pragul demenţei, dar eşti în stare să-mi dai replică ca nimeni altcineva. Atunci când râzi şi mie îmi vine să râd. Când zâmbeşti, îmi vine să zâmbesc. Ce naiba, vreau eu să fiu cel care te face să zâmbeşti. Şi eşti frumoasă. Ba nu, eşti chiar sexy, iar aseară a fost…."

Şi desigur, descrierea cărţii:

“Dac-ar ști cineva adevărul despre viața pe care o duce acasă Beth Risk, mama ei ar fi trimisă la închisoare, iar Beth, adolescenta de șaptesprezece ani, cine știe unde. Așa că ea își protejează mama cu orice preț. Până în ziua în care unchiul ei își face brusc apariția, forțând-o pe Beth să aleagă între libertatea mamei și propria fericire. Așa se întâmplă că Beth se pomenește locuind împreună cu o mătușă care n-o vrea și frecventând o școală care n-o înțelege. Deloc. Cu excepția unui băiat care n-ar trebui s-o înțeleagă, și totuși…

Ryan Stone e băiatul de aur al orașului, un jucător de baseball vedetă… cu secrete pe care nu le poate destăinui oricui. Nici măcar prietenilor cu care împarte totul, inclusiv permanentele provocări spre fapte nebunești. Iar cea mai nebunească dintre toate? S-o invite la o ieșire împreună pe skaterița care nici că putea să fie mai puțin interesată de el.
Dar ceea ce debutează ca o provocare ajunge să fie o atracție intensă la care nu se așteptau nici Ryan, nici Beth. Dintr-odată, băiatul cu imagine impecabilă își riscă împlinirea visurilor — și viața — pentru fata pe care o iubește, iar fata care nu lasă pe nimeni să se apropie prea mult se provoacă pe ea însăși să vrea totul…

Destine la limită - Katie McGarry (vol I)

Nume: Destine la limită

Autor: Katie McGarry

Editura: Epica

Număr de pagini: 432

Destine la limită este aparent o carte ca toate celalte, însă în esență nu este chiar așa. Te acaparează forte repede, te emioționează povestea de viață atât a lui Echo, cât și a lui Noah. Cei doi își duc problemele încercând să le rezolve și nu exagerez când spun că au trecut prin prea multe. Sunt totuși adolescenți care merită să își trăiască viața, să se bucure de ea, de dragoste și de tot ceea ce e frumos, doar ca ei nu au prea avut multe lucruri frumoase. Fiecare luptă pentru ceva, luptă să supraviețuiască vieții și să iasă învingători. M-a captivat încă de la început, îndragindu-i pe amândoi foarte repede.

Mi-am dorit cu ardoare să reușească să își creeze o lume a lor, un refugiu pe care să îl folosească când simt că viața le dă prea multe lovituri. Mi-am dorit ca Noah să își reîntregască familia, să fie fericit. Mi-am dorit pentru Echo acceptarea de care are nevoie, pacea sufletească. Când i-am citit numele, m-am gândit că ea este pentru Noah, ecoul rațiunii, dar nu doar atât. M-am gândit că ea are nevoie pentru ea să fie așa. Să reușească să se audă pe sine, să se accepte. Cartea ne arată că mulți au probleme mai grele ca noi și că totuși reușesc cumva să iasă din ele, să își împlinească o parte din vise și să devină ceea ce trebuie.

 Este o carte cu adevărat sensibilă, cu multe momente superbe, de întelegere, de regăsire a sinelui.

Să vă arăt o parte din minunăţia acestei cărţi:

“-Oamenii ca noi nu mai suportă să le fie sfâşiate inimile. Iar ea asta face, sfâşie inimi.”

„Şi-a azvârlit braţele pe după gâtul meu, lipindu-şi faţa de umăr. Totul din mine a încremenit. Mi-am înfăşurat braţele în jurul căldurii şi moliciunii ei, închizând ochii ca să savurez mai bine sentimentul de pace pe care mi-l aducea prezenţa lui Echo. Viaţa ar putea fi aproape plăcută dacă s-ar putea să mă simt aşa tot timpul.”

„— Spune-mi că m-ai ales pe mine, Echo.
Şi-a umezit buzele. Ochii aceia verzi ardeau la foc mocnit, chemându-mă spre ea.
— Te-am ales pe tine.
Pentru prima oară după trei ani, arcul permanent încordat din măruntaiele mele s-a destins.
— N-o să regreţi niciodată. Ţi-o promit.

„Şi, deodată, s-a aruncat de gâtul meu. Am închis ochii în clipa în care m-a cuprins braţele ei. Mi-am strecurat mâinile în locuri cunoscute şi m-am delectat cu parfumul ei delicios. Timp de trei săptămâni, mă simţisem ca un puzzle cu piese lipsă. Trupul lui Echo se potrivea perfect cu al meu făcându-mă să mă simt din nou întreg. — Mi-ai lipsit, i-am şoptit. Aş putea să jur că Echo m-a strâns mai tare, înainte de a face pasul înapoi.”

Să vă prezint şi sinopsisul acestei cărţi:

Nimeni nu ştie ce s-a întâmplat în seara în care Echo Emerson s-a transformat, dintr-o fată populară, cu un iubit sportiv, râvnit de multe dintre colegele ei, în bârfita paria cu cicatrice „monstruoase“ pe braţe. Nici măcar Echo nu-şi poate aminti întregul adevăr despre seara aceea oribilă. Tot ceea ce ştie este că vrea ca totul să revină la normal.

Dar când Noah Hutchins, singuraticul teribil de sexy, îmbrăcat cu geaca lui neagră din piele, obişnuit să se folosească de fete, pătrunde exploziv în viaţa ei, cu o atitudine de dur, însă şi cu o surprinzătoare capacitate de întelegere, lumea lui Echo se schimbă într-un fel pe care ea nu şi l-ar fi putut închipui vreodată. Normal ar fi ca ei doi să nu aibă nimic în comun. Iar cu secretele apăsătoare ale fiecăruia, să fie împreună pare, în mare măsură, imposibil.

Numai că, la răscrucea destinelor lor, normalitatea capătă alte valenţe, şi nebuneasca atracţie dintre ei refuză să dispară. Iar Echo se vede nevoită să se întrebe până unde ar putea forţa limitele, şi cât ar fi dispusă să rişte pentru singurul băiat capabil s-o înveţe cum să iubească din nou.

Niciodată împreuna - J.A Redmerski

Nume: Niciodată împreună

Autor: J.A Redmerski

Editura: Trei

Număr pagini: 480

Cartea lui J.A Redmerski este fascinantă. Mi-a plăcut cum au fost construite personajele, modul de a fi al lor, dar şi modul de a fi prezentate. Am empatizat cu Camryn Bennet, am mers în aventurile ei şi am avut sentimente alături de ea. Această tânără fermecătoare se hotărăşte să îşi ia viaţa de la capăt şi să plece în lume, doar cu o geantă la ea. Astfel se urcă în primul autobuz şi pleacă către necunoscut.

Cred cu tărie că mi-ar plăcea să pot să fac şi eu asta. Să plec undeva spre necunoscut, să am timp doar pentru mine, pentru a-mi pune ordine în gânduri şi în suflet. Să pot să uit de dramele cu care ne confruntăm cu toţii zi de zi.

Partea frumoasă a cărţii este îsă întâlnirea ei cu Andrew Parrish, un tânăr fermecător, sexi, care şi el are un trecut tumultos. Desigur, o fată singură într-un autobuz ce dă de un bărbat, trezeşte suspiciuni. Oare va putea să aibă ea încredere în el, oare este el sufletul ei preche sau şi mai bine spus, oare o va face Andrew să simtă din nou pe Camryn?

Niciodată împreună este un roman de o pasiune exceptională, încărcat cu momente de fericirie, cu zâmbete, dar şi cu lacrimi. Vă recomand această carte, care vă dezvăluie un mod inedit  de a face faţă problemelor . 

Şi desigur, câteva citate din carte:

"Nu mai ştiu ce vreau sau ce simt şi nu cred că am ştiut vreodată cu adevărat."

"Cred că dacă ar exista reîncarnare, noi am fost iubiţi în toate vieţile noastre anterioare."

Să vă prezinz şi sinopsisul cărţii:

Camryn Bennett, o tânără în vârstă de douăzeci de ani, crede că ştie exact în ce direcţie se îndreaptă viaţa ei. Însă după o noapte de pomină la cel mai extravagant club din Raleigh, North Carolina, şochează pe toată lumea – inclusiv pe sine – când se hotărăşte să renunţe la singura viaţă pe care a cunoscut-o vreodată şi să ia totul de la început. Având la ea doar poşeta şi telefonul mobil, Camryn se urcă într-un autobuz Greyhoud, gata să se găsească pe sine însăşi. În schimb, îl găseşte pe Andrew Parrish.

Sexy şi provocator, Andrew o face să simtă dragostea şi pasiunea în feluri pe care Camryn nu şi le ar fi imaginat niciodată. Însă bărbatul din viaţa ei ascunde un secret. Îi va apropia acesta definitiv sau îi va distruge ireversibil?

Hopeless. Fără speranţă - Colleen Hoover

Nume: Hopeless. Fără săperanţă

Autor: Colleen Hoover 

Editură: Epica

Număr de pagini: 386

Astăzi vreau să vă spun despre o carte, care mi-a tot fost recomandată şi pe care în sfârşit am ajuns să o citesc. Este vorba de Colleen Hoover – Fără speranţă. O carte minunată, care m-a surprins. Nu mă aşteptam la acea întorsătură de situaţie, nu mă aşteptam ca scumpa noastra Linde Sky Davis să treacă de fapt prin atâtea peripeţii până să ajungă o adolescentă. Am descoperit în această carte ce înseamnă sacrificiul pe care eşti capabil să-l faci pentru familie, pentru persoanele iubite, dar şi puterea adevărului, ce este capabil să schimbe vieţi.

De asemenea, iubirea dintre Sky si Dean Holder este cu o iubire adevărată, desăvârşita. Să iubeşti un om atât de mult timp fără să primeşti nimic, să ai amintirea ei întipărită atât de bine în memorie este ceva ce este greu de exprimat în cuvinte.

Cei doi dau dovadă de mult curaj şi multă întelegere când sunt puşi în situaţia de se reîntâlni cu trecutul care îi urmăreşte pe amândoi. Se apără, se protejează şi te fac să înţelegi că trecutul este doar trecut, că trebuie să îl îmbraţişezi, că trebuie să o accepţi pe vechea „tu”, dar că el nu mai are putere asupra prezentului tău.

Am rămas profund impresionată de incapacitatea ei de a simţi, de parcă era o păpusă fără sentimente. Pur şi simplu mă gândeam câte adolescente or fi trecut prin această stare de a se închide pe ele în ele, însă totul până la Holder. Pur şi simplu, fiecare om are partea lui bună în univers, sufletul lui, însă uneori el este mai aproape decât crezi tu. Uneori la câteva ore distanţă, alteori la câteva străzi, însă tot ce ai nevoie este de puţin noroc, locul potrivit, momentul potrivit şi o intervenţie a destinului, iar viaţa ta se va schimba pentru totdeauna.

A fost o lectură foarte sensibilă, emoţionantă, presărată cu zâmbete, lacrimi şi dorinţe. Este greu de descris în cuvinte, de aceea v-o recomand cu drag.

Câteva citate semnificative:

"-Ştii că uneori tati al tău te face să plângi… Vrei să-mi promiţi că, atunci când o să te facă el să fii tristă, tu o să te gândeşti la cer?

-Dar de ce?

-De-aia.

Îşi întoarce din nou faţa spre stele.

-Pentru că totdeauna cerul e frumos. Chiar şi când e întunecat sau ploios, sau noros, tot e frumos de privit. E preferatul meu, fiincă ştiu că dacă vreodată o să mă simt rătăcit, sau singur, sau speriat, nu trebuie decât să privesc în sus, iar el o sa fie acolo , orice ar fi…şi ştiu că totdeauna o să fie frumos."

"Asta pentru că niciuna dintre alegeri n-ar fi cea potrivită, îmi spune. Câteodată, trebuie să alegi dintr-o serie de variante nepotrivite, fără să ai vreuna potrivită. Trebuie doar s-o alegi pe cea pe care ţi se pare cel mai puţin nepotrivită."

"Uite-aşa, riposteză el, privindu-mă semnificativ. Tu deja mă iubeai dinainte să mă vezi în ziua aia în magazin. Doar pentru că ţi-ai blocat amintirile despre mine, în mintea ta, nu înseamnă că ţi-ai fi blocat şi amintirile legate."

Şi să nu uiăm de descrierea cărţii:

Sky, elevă  în ultimul an de liceu, îl cunoaşte pe Dean Holder, un tip cu o reputaţie îndoielnică, rivalizând cu a ei înăaşi. Încă de la prima lor întâlnire, acesta o îngrozeşte şi, în acelaşi timp, o captivează. Ceva inexplicabil legat de el îi declanşează amintiri din adâncurile trecutului ei tulbure, dintr-o perioadă aproape ştearsă din memoria ei. Deşi Sky e hotărâtă să se ţină la distanţă de el, insistenţele lui neabătute şi zâmbetul enigmatic îi doboară barierele protectoare, iar legătura dintre ei creşte în intensitate. Însă misteriosul Holder ascunde, la rândul lui destule secrete, iar de îndată ce acestea sunt dezvăluite, Sky cunoaşte o transformare ireversibilă, iar capacitatea ei de a avea încredere în semeni poate deveni o pierdere colaterală provocată de adevăr.

Numai înfruntând cu mult curaj dezvaluirile crude, Sky şi Holder pot spera să-şi vindece rănile sufleteşti şi să găsească o cale de a trăi şi de a iubi pe deplin. Fără speranţă este un roman care vă va tăia respiraţia, captivându-vă şi amintindu-vă de prima voastră iubire

Întâlnire cu viaţa - Cecelia Ahern

Nume: Întânire cu viaţa

Autor: Cecelia Ahern

Editura: Allfa

Număr pagini: 376

Cu toţii am avea nevoie de o întâlnire cu viaţa. Să o privim în ochi şi să îi punem întrebări..sau poate doar să o scoatem la o cafea, pentru a o admira. Încă nu ştiu ce aş face, dacă aş putea să îmi întâlnesc viaţa pe stradă sau poate într-o cafenea, să stăm de vorbă. Nu ştiu nici măcar dacă aş fi mulţumită de cum ar arăta, dacă ar fi o persoană curată, sănătoasa, însă ştiu că această carte mi-a dat de gândit.

Lucy Silchester duce o viaţă destul de grea. A renunţat la viaţa perfectă pe care o avea, a renunţat la atâtea lucruri, începând să mintă pe toată lumea. Cum se întamplă întotdeauna cu minciunile, de ce le foloseşti mai des, de ce nu poţi scăpa de ele, trăgându-te parcă în Groapa Marianelor.

Există însă o agenţie, numita Agenţia vieţii, care îi trimit lui Lucy unul din angajaţii lor, care este tocmai propria ei viaţă. A fost destul de interesant să văd cum tot ceea ce face ea se răsfrânge asupra lui, toate minciunile, toate nedreptăţile şi răutăţile pe care le face îl transformă pe el. Merită citită, măcar pentru a realiza ce îi facem propriei noastre vieţi şi cum o influenţăm prin comportamentul nostru, prin limbaj sau atitudine.

Şi pentru că este o carte atât de minunată, nu lipsesc replicile romantice sau textele filozofice, pe care le iubesc. 

Astfel, să vă arăt câteva citate:

"Câtă vreme sunteţi pe acest pământ, Viaţa vă stă alături. Aşa cum revărsaţi iubire, afecţiune şi atenţie asupra soţilor, soţiilor, părinţilor, copiilor şi prietenlor de-o viaţă care vă înconjoară, trebuie să faceţi acelaşi lucru şi cu viaţa voastră, pentru că vă aparţine, sunteţi voi, vă sare în ajutor şi vă încurajează, chiar şi atunci când simţiti că nu mai puteţi face nimic. Renunţasem la viaţă pentru o vreme, dar ceea e am învăţat este că, dacă se întamplă asta şi, mai ales, când se întamplă, viaţa nu te abandonează. A mea nu m-a abandonat. Şi vom fi împreună până în clipa finală, când ne vom privi şi vom spune : „Îţi mulţumesc că ai stat până la sfârşit.”

Iar acesta este adevărul.  "

"-De unde ştii că sunt persoana potrivită pentru tine?

-Pur şi simplu ştiu. Nu ai şi tu acelaşi sentiment?"

"-Atunci de ce contrinui s-o urăşti?

-Probabil din obişnuinţă.

-Aşa cum îl iubeşti şi pe el, a spus viaţa mea, privind spre cer."

Şi desigur, descrierea cărţii: 

Lucy Silchester şi-a părăsit iubitul perfect pentru că relaţia nu mai mergea şi a demisionat fiindcă nu era de acord cu politica firmei. Acestea sunt numai două dintre poveştile pe care Lucy le-a spus prietenilor şi familiei ca să-şi mascheze eşecurile. Există însă cineva care ştie adevărul. Viaţa ei, un bărbat nefericit, cu ochii injectaţi şi îmbrăcat într-un costum şifonat, îi trimite scrisoare după scrisoare, insistând ca ea să vină la o întâlnire. În cele din urmă, Lucy acceptă invitaţia şi măştile încep să cadă...

Divergent, vol I - Veronica Roth

Titlu: Divergent, vol I

Autor: Veronica Roth

Editura: Leda

Număr de pagini: 448

Încep prin a vă spune că îmi pare rău că mi-a luat atâta timp până să ajung să citesc această carte. Încă nici eu nu ştiu de ce, însă pur şi simplu am crezut că nu e stilul meu, ceea ce nu a fost deloc adevărat. Chiar m-a prins cartea atât de mult, încat în doua zile am terminat toate volumele. Trebuie să recunosc că sunt o împătimită a cărţilor de dragoste, iar dacă ele mai au şi acţiune, este exact ca un pahar de apă într-un deşert, pentru mine.

Cartea mi s-a părut cu adevărat inspirată din realitate. Sincer, poate că doar eu m-am gândit puţin la regimul comunist, însă şi aşa mi-a plăcut.

Această poveste mi s-a părut că prezintă atâtea tipologii umane, atât de bine conturate, atâtea lumini şi umbre, atâta simţ estetic, pentru că atunci când trebuie să faci un exponent, trebuie să ai ochi de artist. De  asemenea, am văzut lupta  pentru putere, pentru supravieţuire care te transformă, care te face să uiţi de tine.

Tris mi-a plăcut. Am o afinitate faţă de fetele care vor să îşi dovedească că pot, care sunt puternice şi care sunt luptătoare. Mi-a plăcut schimbarea ei, modul de a vedea viaţa, mi-a plăcut că a încercat să fie mai bună, să facă progrese.

Pot să vă spun cu mâna pe inimă, că deşi am fost alături de ea prin toate peripeţiile, cred că şi eu aş alege neînfricaţii. Poate că mi-ar fi greu să aleg, având în vedere ca pentru mine toate sunt calităţi, un "must-have" al fiecărui om, al fiecărei personalităţi, însă sunt sigură că partea din mine însetată de adrenalină, ar alege fără să clipească.

Aş fi cu adevărat curioasă să ştiu ce aţi alege voi dacă aţi fi avut această posibilitate.

Şi desigur, să nu cumva să uiăm de citate:

“ Nu înălţimea e cea care mă sperie: înălţimea mă face să mă simt vie, energică, cu toate organele şi vasele de sânge şi muşchii din corp acordate la aceeaşi gamă. Deodată, îmi dau seama care e problema. El e. Ceva din el mă face să mă simt pe parcă aş fi pe cale să cad. Sau să mă transform într-un lichid. Sau să iau foc.”

„Pentru o clipă, ochii lui negri pătrund într-ai mei, și el tace. Apoi, îmi mângâie fața și se apleacă mai aproape, atingându-mi buzele cu ale lui. Râul vuiește, și-i simt stropii pe pe glezne. El zâmbește și-și apasă buzele pe ale mele.”

“ - Nimeni nu-i perfect, şoptesc eu. Nu aşa merge. Dispare un rău şi un altul vine să-i ia locul. “

Să vedem ce descriere are cartea aceasta minunată:

O singură alegere îţi hotărăşte prietenii.

O singură alegere îţi defineşte idealurile.

O singură alegere îţi determină credinţa pentru totdeauna.

O singură alegere te poate transforma radical.

Într-un Chicago distopic, oraşul în care trăieşte Beatrice Prior, societatea este împărţită în cinci facţiuni, fiecare dintre ele cultivând o anumită virtute: Candoarea (cei sinceri), Abnegaţia (cei altruişti), Neînfricarea (cei curajoşi), Prietenia (cei paşnici) şi Erudiţia (cei inteligenţi). În fiecare an, într-o zi anume, tinerii în vârstă de şaisprezece ani trebuie să-şi aleagă facţiunea căreia îi vor fi devotaţi pentru tot restul vieţii. În ceea ce o priveşte pe Beatrice, ea trebuie să hotărască dacă rămâne alături de părinţii ei sau alege facţiunea care consideră că i se potriveşte cel mai bine. În cele din urmă, alegerea pe care o face va surprinde pe toată lumea, inclusiv pe ea însaşi.

În timpul iniţierii care urmează, marcată de o puternica rivalitate, Beatrice îţi ia un alt nume, Tris, şi se străduieşte să afle cine sunt cu adevărat prietenii ei şi, de asemenea, dacă o poveste de dragoste cu un băiat uneori fascinant, alteori enervant, îşi poate găsi locul în viaţa pe care ea şi-a ales-o. Dar Tris are un secret pe care l-a ascuns de toată lumea deoarece fusese prevenită că i-ar putea aduce moartea. Şi, pe măsură ce descoperă un conflict care ia treptat amploare, amenintând să destrame societatea aparent perfectă în care trăieşte, află că secretul ei ar putea-o ajuta să-i salveze pe cei dragi… sau ar distruge-o.

Un pasionant thriller distopic, din care nu lipsesc decizii majore, trădări sfâşietoare, consecinţe uimitoare şi o neaşteptată poveste de dragoste.

Slam. Din dragoste pentru Layken - Colleen Hoover

Nume: Slam. Din dragoste pentru Layken

Autor: Colleen Hover

Editura: Epica

Număr de pagini: 272

       O carte foarte emoţionantă, care nu oglineşte doar o poveste de dragoste. Arată viaţa în sine, incercările prin care trebuie să trecem pentru a ne împlini prin intermediul iubirii. Incercarea la care ne supune viaţa când pierdem pe cineva drag.

       Uneori pare că nimic nu se mai leagă, că nimic nu mai are sens şi că viaţa parcă ne joacă feste. Uneori dragostea e complicată, dar această carte superbă ne arată că dragostea merită aşteptarea şi merită orice întamplare la care te supune.

       Cartea mi-a deschis uşa către un alt univers, acela al poeziei slam. Nu auzisem până acum de ea şi pot spune că am rămas impresionată de profunzimea poveştilor şi a sentimentelor puse în acele creaţii. Mi-ar plăcea să particip si eu la o întrunire de slam.

       Mi-a plăcut de şarmantul şi inteligentul Will, iar de Layken nici nu pot să zic ceva de rău. Mi-a plăcut felul lor de a fi, de a înfrunta viaţa şi de a sta în picioare, având puterea de a mai zâmbi, indiferent de pierderile suferite, de problemele prin care au trecut.

       Această minunată poveste nu este ceva clişeic, este o carte care arată sacrificiile pe care trebuie să le faci pentru familie, pentru a rămâne alături de cei dragi. Este vorba despre alegeri, pe care trebuie să ţi le asumi.

       Am trăit povestea alături de cei doi, am avut uneori lacrimi în ochi, alteori am zâmbit parcă prosteşte, însă sunt sigură că am fost şi eu un personaj-martor în această carte.

       Oare ce citate voi da de data asta pentru a vă arăta în câteva cuvinte, frumuseţea cărţi? Sunt sigură ca nu aş putea pune altceva în afară de o poezie slam:

Am iubit marea.

Tot ce ţine de ea.

Recifele ei de coral, spuma ei albă, valurile ei clocotitoare şi stâncile

pe care clipocesc, legendele ei cu piraţi și cozi de sirene,

Comori pierdute şi comori păstrate…

Şi TOŢI Peştii din Apa ei.

Da, am iubit marea,

Tot ce ţine de ea

(….)

Toate frumuseţile?

Nu-i nimic real.

E fake.

Deci păstrează tu marea

Eu rămân cu Lake.

Şi desigur, să nu cumva să uităm descrierea:

După moartea neaşteptată a tatălui ei, Layken, de optsprezece ani, rămâne singurul punct de sprijin atât pentru mama sa, cât şi pentru fratele ei mai mic. Aparent, ea este puternică şi plină de viaţă, dar, în sinea ei, simte cum îşi pierde speranţa pe zi ce trece. 

Apariţia unui tânăr schimbă totul. Mutându-se în celălalt capăt al ţării, Layken face cunoştinţă cu vecinul ei, de douăzeci şi unu de ani, care are o pasiune uimitoare pentru poezia slam. În doar câteva zile, între ei se înfiripă sentimente puternice şi, în sufletul lui Layken, speranţa prinde un nou contur. 

Dar, după o primă întâlnire plină de trăiri intense, soarta îi loveşte îm plin, când o dezvăluire şocantă pune capăt noii lor relaţii. Interacţiunile zilnice devin insuportabile, în timp ce ei se străduiesc să găsească un echilibru între sentimentele ce îi unesc şi secretele ce îi despart.

Onix (Lux, Vol II) - Jennifer L. Armentrout

 Titlu: Onix ( Lux, vol 2)

Autor: Jennifer L. Armentro

Editură: Leda

Număr de pagini: 480

Cred că adesea m-am întrebat cum ar fi să fii conectat cu un om, să îi simţi prezenţa, sa îl simţi pe el ca si cum ar fi o gură de aer proaspătă, să simţi că ai atins nirvana sau poate să simţi că dragostea dintre voi este atât de intensă şi profundă încât să îţi poţi simţi gustul sufeltului sau poate gustul iubirii voastre. Desigur, am primit şi răspuns la întrebarea mea şi pot să vă zic că este senzaţional.

Îmi place dragostea dintre ei, nivelul de întelgere, firea lui Daemon de a avea grijă de ea,  care se dezvoltă parcă de la o pagină la alta. Devine din ce în ce mai protector, mai grijuliu şi atent. Unele cărţi de dragoste te plictisesc, însă nu a fost cazul aici. Te atrage exact ca un magnet. Parcă nu o poţi lăsa din mână până ce nu ajungi la final. Cartea devine un drog, ca un desert senzaţional şi cum imi plac deserturile, Katie este exact ca o căpşunică, iar Daemon ciocolata care o completează. Sunt dulci, sunt plăcuţi şi îţi demonstrează că dragostea adevărată trece prin orice si merită orice sacrificiu.  

Dar nu doar dragostea dintre cei doi sau flirturile sunt minunate. Conflictele, acţiunea care nu te lasă să te plictiseşti şi care te face să vrei din ce în ce mai mult.

În acest volum, apare şi un personaj nou, Blake, destul de şarmant, drăguţ, însă uneori se zice că aparenţele inşală. Se pare ca la Daemon nu au înşelat în totalitate, deşi iniţial nu a fost tocmai drăguţ cu Katie, dar mă întreb dacă la Blake aparenţele coincid cu esenţa.

De asemenea, mi-a plăcut transformarea lui Katie. A devenit mult mai curajoasă, stăpână pe ea, mai îndrăzneaţă.

Dacă v-a plăcut primul volum, sunt absolut sigură că şi acesta vă va încânta simţurile.

Mm, să vă arăt şi ce mi-a plăcut cel mai mult din carte:

“(..) – Nu atunci când eşti a mea. Daemon s-a desprins de zid şi m-a tras spre el. Iar tu eşti a mea."

“-Daemon, nu poţi să mă opreşti doar fiindcă vrei să mă protejezi.

El a întors capul spre mine

-Am nevoie să te protejez.”

 “Nu ştiu ce o să aducă ziua de mâine, cum o să fie anul care a început. … Dar singurul lucru pe care îl ştiu sigur e că ceea ce simt pentru tine nu se va schimba.”

Şi desigur, descrierea cărţii care nu poate să lipsească:

“O miză uriaşă, o chimie perfectă.

E foarte greu să fiu conectată cu Daemon Black…

Prin magia sa extraterestră, Daemon este hotărât să-mi demonstreze că ceea ce simte pentru mine e mai mult decât urmarea bizarei conexiuni dintre noi. Aşa că încerc să-l ţin la distanţă, deşi e mai aprins ca niciodată în aceste zile reci de iarnă. Dar noi avem probleme mai mari.

Ceva mai rău decât arumii se află în oraş…

MA-ul este aici. Dacă descoperă ce poate face Daemon şi că există o conexiune între noi doi, atunci sunt terminată. La fel şi el.

Iar la şcoala noastră a venit un băiat nou, care are un secret. Ştie ce s-a întâmplat cu mine şi mă poate ajuta, dar pentru asta trebuie să-l mint pe Daemon şi să stau departe de el. De parca aş putea! Căci, în ciuda raţiunii, simt că mă îndrăgostesc de Daemon. Rău de tot.

Dar apoi totul se schimbă…

Am vazut pe cineva care nu ar trebui să mai fie în viaţă. Şi trebuie să-i spun lui Daemon, chiar dacă ştiu că nu va înceta să caute până ce nu va afla adevărul. Ce s-a întâmplat cu fratele lui? Cine l-a trădat?

Şi ce vrea MA-ul de la ei – de la mine?

Nimeni nu este cine pare a fi.

Şi nu toată lumea va supravieţui minciunilor…”
 -------------------------------------------------------------------------------------------

Să nu uităm de primul volum, care este de asemenea senzaţional. Recenzia este aici: Obsidian( Lux, vol I) - Jennifer L. Armentrout

Înainte să adorm - S.J. Watson

Titul: Înainte să adorm

Autor: S.J. Watson

Editura: Trei

Număr de pagini: 440

Voi la ce vă gândiţi înainte să adormiţi? Vă analizaţi viaţa, sentimentele, trăirile? Vă faceţi planuri pentru ziua de mâine?

Cred că asta facem cu toţii când ne punem să dormim. Dar mă întreb cum ar fi să ştii că mâine o iei de la capăt ca şi cum fiecare zi ar fi de fapt la fel pentru tine. E ca şi cum cafeaua ar avea mereu acelaşi gust, indiferent de aromele adăugate, de modul de preparare sau de orgine. Asta dacă ai reuşi să îţi aminteşti gustul inconfundabil şi aroma. 
Cum ar fi să nu îţi aminteşti persoanele dragi, să nu ai momente fericite sau momente triste, să nu ai un punct de referinţă….

Cartea lui S.J Watson m-a impresionat profund poate pentru că a fost abordat un subiect nu prea des întânit sau poate că i-a scris sufletului meu o scrisoare, spunându-i să aprecieze mai mult tot ceea ce are. Însă ştiu cu certitidine că am realizat cât de importante sunt amintirile, fie ele bune sau rele. Ne plângem de probleme, dar dacă nu am avea la ce să ne raportăm, nu am înţelege niciodata fericirea.

Christine mi s-a părut un personaj complex şi de asemenea o adevărătă luptătoare, pentru că nu este uşor să te trezeşti în fiecare dimineată şi să nu ştii cine eşti, să te trezeşti lângă un bărbat şi să nu ai sentimente pentru el sau să nu şti dacă îl urai sau îl iubeai, idee ce se dezvoltă de-a lungul cărţii.
            Prin intermediul cărţii realizăm încă o dată că unele persoane nu sunt ceea ce par a fi niciodată, cum a realizat şi Christine Lucas. De asemenea se pune un accent pe familie, pe iubire, pe viaţă mai simplu spus.

Eu zic că ar trebui să vedeţi ce înseamnă viaţa pentru ea, pentru fiul ei, pentru prietenii ei, mai ales că această carte este inspirată din realitate.

Este o carte pe care v-o recomand cu drag şi care sunt sigură că vă va schimba percepţia asupra fericirii şi a vieţii.

Şi aşa cum îmi place mie, să vă dau si câteva citate care mi-au plăcut, înainte să vă spun descrierea cărţii:

„Unele lucruri e mai bine să nu ți le amintești. E mai bine să se piardă pentru totdeauna.”

„Mâine? Dar n-am niciun mâine, mi-am zis în sinea mea. Tot aşa cum n-am niciun ieri.”:

Iar acum, să spunem şi descrierea pusă de ei:

În fiecare dimineaţă, Christine se trezeşte fără să ştie cine este. De îndată ce adoarme i se şterge orice amintire. Până şi soţul ei, Ben, i se pare un străin, care îi explică în fiecare zi cine este, ce s-a întâmplat până acum şi cum a devenit amnezică. Încurajată de doctorul ei, Christine începe să ţină un jurnal al amintirilor din acea zi. Doar că, într-o bună zi, deschizându-l, descoperă că a scris în el ceva straniu: “Să nu ai încredere în Ben”. Dintr-o dată, începe să pună sub semnul întrebării tot ce i-a spus soţul ei până atunci.

Oare ce tip de accident a adus-o în această stare?

În cine să aibă încredere?
De ce ar minţi-o Ben?

Mare Tranquilitatis - Katja Millay

Titlu: Mare Tranquilitatis

Autor: Katja Millay

Editura: Epica

Numar de pagini: 464

Vouă ce vă inspiră Mare Tranquilitatis? Când am citit prima dată acest titlu, am crezut că e o carte psihologică, mai mult decât atât, îmi imaginam o întindere de apă, ceva infinit, ceva simbolic. 

Cel mai tare mi-a plăcut la această carte că nimic nu era previzibil. Mi-a plăcut atât de mult de Nastya Kashnicov, mi-a plăcut dualitatea ei. Am apreciat-o pentru modul de a supravieţui şi pentru fapul că a fost o adevarată luptătare, un exemplu pentru toate persoanele care au trecut prin probleme şi care au nevoie de a-şi da seama că viaţa merge înainte, independent de noi şi că tot ceea ce putem face este să mergem înainte şi să o trăim, nu doar să fim spectatorii propriei noastre vieţi.

Este o carte profundă, mult prea profundă pentru a explica sentimentele transmise, sensibilitatea care o învăluie sau poate pur şi simplu viaţa ce o simbolizează. Este minunată, este pur şi simplu ceea ce avem nevoie să ne deschidă ochii.

Povestea ei este ceva sensibil şi profound, dar legatura ei cu Josh Bennet, viaţa lui, completarea perfectă dintre ei, acordurile tăcite, iubirea necondiţionată, viaţa, sunt doar unele dintre multitudinile de lucruri descries, de sentimente prezentate, de trăiri.

Este ceva ce nu poţi spune decât oferindu-ţi sufletul drept martor si drept povestitor. Vă ofer sufletul meu drept film, drept garanţie pentru a vă apuca de această carte minunată, care dacă nu vă va schimba viaţa, atunci sigur vă va schimba percepţia asupra unor lucruri ce se întâmplă în viaţa voastră.

Şi ca să vă ofer un mic indiciu, pe lângă descrirea cărţii, vreau să vă arăt câteva citate:

"Moartea chiar nu e atat de rea, după ce-ai trecut prin ea o dată.

Iar eu am trecut.

Nu-mi mai e frica de moarte acum.

Mi-e frica de tot restul. "

“Poate pentru că nimeni nu ştie cum. Uneori e mai uşor să te prefaci că nimic nu e în neregula, decât să înfrunţi adevărul, însă n-ai putere să schimbi ceva în privinţa asta. "

„Mă uimește cât de mult se tem oamenii de ce se poate întâmpla pe întuneric, dar nu se gândesc mai deloc la siguranța lor din timpul zilei, de parcă soarele ar oferi vreun soi de protecție supremă față de toate relele din lume. Nu e așa. Tot ceea ce face este să îți șușotească, liniștindu-te cu căldura lui, înainte de a te trânti cu fața-n jos în țărână. Lumina zilei nu te apără de nimic. Relele se întâmplă tot timpul; nu așteaptă până după cină.”

Sinopsis:

„Trăiesc într-o lume lipsită de magie sau de miracole. Un loc unde nu există clarvăzători sau metamorfi, nici îngeri, nici băieţi cu puteri supraomeneşti care să te salveze. Un loc unde oamenii mor, şi muzica se dezintegrează, şi viaţa e naşpa. N-am mai rostit o vorbă de faţă cu vreo altă persoană de 425 de zile. Îmi detest mâna stângă. Detest s-o privesc. O detest când îmi şovăie, şi tremură, şi-mi aminteşte că identitatea mea s-a dus. Dar o privesc chiar şi-aşa, pentru că, totodată îmi aminteşte şi că o să-l găsesc pe băiatul care mi-a luat totul. O să-l omor pe băiatul care m-a omorât, iar când o să-l omor, o s-o fac cu mâna mea stângă. Fostul copil-minune al pianului, Nastya Kashnikov, îşi doreşte două lucruri: să treacă prin anii de liceu fără să i se afle trecutul şi să-l facă pe băiatul care i-a răpit totul - identitatea, spiritul, dorinţa de a trăi - să plătească pentru asta.

 Povestea lui Josh Bennett nu e un secret: toţi cei pe care i-a iubit au fost luaţi din viaţa lui, iar acum, ajuns la vârsta de şaptesprezece ani, nu i-a mai rămas nimeni. Acum, tot ce vrea este să fie lăsat în pace, iar cei din jur îi îngăduie acest lucru, fiindcă atunci când numele îţi devine sinonim cu moartea, toţi tind să păstreze distanţa. Toţi, în afară de Nastya, misterioasa nouă colegă de şcoală, care tot îi apare în cale şi nu pleacă până când nu i se infiltrează în toate aspectele vietii. Dar, cu cât o cunoaşte mai bine, cu atât mai enigmatică i se pare.“ - Katja Millay, Mare Tranquillitatis

Obsidian (Lux vol I) - Jennifer L. Armentrout

Titlu: Obsidian ( Lux, vol 1)

Autor: Jennifer L. Armentrout

Editura: Leda

Numar de pagini: 384

Deşi în ultima vreme, nu am mai fost atat de atrasă de cărtile Science-fiction, am savurat această carte. Recunosc că iniţial am fost reticentă, însă a reuşit să mă captiveze total. Mi-a plăcut de asemenea că autoarea Jennifer L. Armentrout a reuşit să vină cu ceva inovator. Toate cărţile incepuseră să abordeze aceleaşi tipuri de subiecte, de acţiune, însă ea a reuşit să creeze o nouă  specie

Am avut un amalgam de sentimente cintind această carte. L-am urât pe Daemon iniţial, pentru ca mai apoi să devină personajul meu favorit. I-am dat o formă de bărbat ideal, o nuaţă umană. L-am scos din cărţi si l-am proiectat în realitate, în timp ce o citeam.

Am trecut alături de personaje prin diferite perpieţii, m-am simţit vie. De asemenea Kittie, cum îi spune Daemon personajului principal feminin este cu adevărat o apariţie. Este specială, este loială şi asta ne va dovedi cred, de-a lungul întregii serii, căci acesta este doar primul volum din seria LUX.

Am fost fascinantă de legătura dintre ei, deşi amândoi o neagă. Era ceva primar, ceva ce fiecare om visează să aibă. Ceva mai presus de cuvinte. Şi dacă tot am spus asta, cartea a fost exact ca o bomboană ce merită savurată din plin. Este o carte care trebuie să existe în fiecare bibliotecă. Vă garantez că vă veţi apuca cât mai repede de volumul doi.

Acum să vă prezint descrierea cărţii, poate că aceasta vă va oferi încă un motiv să luaţi cartea şi să vă bucaraţi de ea în acest weekend:

“Începuturile sunt întotdeauna dificile.

Când ne-am mutat în Virginia de vest, chiar înaintea ultimului meu an de liceu, mă resemnasems să am de-a face cu accente ciudate, acces intermitent la internet şi teribil de multă plictiseală… până când am dat cu ochii de vecinul meu sexy, înalt şi cu ochii de un verde straniu. Lucrurile păreau deja să meargă mai bine.

Şi pe urmă a deschis gura. Daemon este enervant. Arogant. Îmi vine să-l omor. Nu ne înţelegem deloc. Absolut deloc. Dar când un străin mă atacă şi Daemon efectiv face timpul să încremenească doar cu o simplă mişcare a mâinii, ei bine, ceva… neaşteptat se întâmplă.

Vecinul meu extraterestru sexy a lăsat o urmă pe mine. Da, aţi auzit bine. Extraterestru. Se pare că Daemon şi sora lui Dee au o galaxie de inamici care vor să le fure abilităţile, iar atingerea lui Daemon mă face să stralucesc asemenea luminilor din Las Vegas.

Singurul fel în care pot rămâne în viaţă în toată povestea asta este să stau cât mai aproape de Daemon, până când amprenta vrăjii extraterestre dispare de pe mine.

Asta dacă nu-l omor mai întâi.”

Adulter- Paulo Coelho

          

Titlu: Adulter

Autor: Paulo Coelho

Editura: Humanitas Fiction

Numar pagini: 256

            Oare nu ni se întâmplă tuturor ceea ce i s-a întâmplat Lindei? Nu ni se întâmplă  să credem că  avem o viaţă perfectă, un soţ perfect, copii perfecţi, dar parcă nici măcar asta nu ne este îndeajuns. Uneori credem că avem noi probleme, iar faptul că vedem ca mai au şi alţii aceste neajunsuri, ne face să credem că totuşi, nu suntem chiar atât de anormali.

Cartea m-a prins încă din primele pagini. Am savurat fiecare moment de dezechilibru al Lindei, dorindu-mi cu nesăţ să văd cum va ieşi din această monotonie a perefecţiuni. Daca va învinge dragostea dintre ea şi soţul ei sau daca se va lăsa pradă adulterului. Dacă în final, perfecţiunea pe care noi toţi o căutam, este atât de satisfăcătoare sau care sunt picanteriile pe care trebuie să le folosim pentru a ne lumina viaţa.

Este o carte care dezvăluie perfecţiunea imperfectă şi care arată cât de perfectă este imperfecţiunea vieţii. Care ne dezvăluie cât de minunată este viaţa când o trăieşti tu, pentru tine. Când eşti ceea ce vrei să fii.

Aş dori să vă povestesc în amănunt cartea, să vă fac să trăiţi alături de mine şi de personaje toate trăirile, însă mi-aş dori şi mai mult să citiţi această carte şi să vă lăsaţi pătrunşi de întreaga poveste, de sentimentele şi temerile lor. Să trăiţi momente de împlinire alături de Linda, momentele ei de luciditate, dar si momentele de dezechilibru.

Aş vrea să realizaţi cu toţii că viaţa noastră este imperfect de perfectă, aşa că vă las să o descoperiţi şi savuraţi, dar nu înainte de a vă dezvălui o replică, care mie mi-a plăcut foarte mult:

” – Nu mă interesează câtuşi de puţin să fiu fericit. Am vrut să trăiesc cu pasiune, ceea ce implică un risc (…).”

Acum, lăsând la o parte părerea mea persoanală, să vă prezint descrierea cărţii:

“Linda tocmai a împlinit 31 de ani şi, în ochii celorlalţi, are o viaţă perfectă – o căsnicie exemplară, doi copii reuşiţi, o carieră de succes şi o casă luxoasă în Geneva. De fapt, ea se află la capătul puterilor, într-atât o oboseşte mimarea unei fericiri pe care nu o simte.

Numai că într-o zi îl reîntâlneşte pe Jacob, un fost coleg de care fusese îndrăgostită în

adolescenţă, ajuns acum un om politic influent. În timpul interviului pe care acesta i-l acordă, în ziarista de succes se redeşteaptă o pasiune de mult uitată. Linda va încerca să trăiască deplin această iubire imposibilă, şi nu-şi va găsi fericirea până nu-şi va explora fără teamă abisurile sufletului.

Romanul Adulter ilustrează criza existenţială a unei tinere femei din zilele noastre, surprinzând cu fineţe psihologică încercările prin care trece pentru a se regăsi.”