Alexandra's bookshelves: În umbra eșafodului

Nume: În umbra eșafodului

Nume original: The notebook

Autor: Carol Birch

Număr de pagini: 448

Editura: Editura ALLFA

Colecția : Strada Ficțiunii

Data apriţie: Aprilie 2016

Pentru cei care îmi cunosc stilul și sunt familiarizați cu ceea ce citesc eu, astăzi vă voi surprinde cu o carte care la rândul ei m-a surprins și pe mine și este vorba despre ” În umbra eșafodului ” de Carol Birch.

Ceea ce m-a surprins cel mai tare la această carte și asta încă din primele pagini ale cărții este faptul că protagonista noastră, Margaret Catchpole, are nici mai mult, nici mai puțin decât 54 de ani. Pentru mine a fost cu adevărat o surpriză, fiind printre puținele cărți pe care eu le-am citit ce dorește să adopte un personaj vârstnic. Știu, veți spune despre lecturile obligatorii sau cărtițe din perioada interbelică, postbelică, dar și acolo, sunt puține care adoptă așa un personaj și de o asemenea forță. Mi-a venit în cap ca și contemporan, romanul ” Jurnalul unei iubiri” - Nicholas Sparks, care este o carte superbă, dar de data aceasta accentul cade pe cartea lui Carol Birch. Desigur, a doua surpriză este că întreaga carte este inspirată din biografia lui Margaret și se bazează pe fapte reale, pe scrisori pe care aceasta le-a trimis din penitenciar.

Acțiunea începe în anul 1817 în New South Wales, an ce o înfățișează pe Margaret la vârsta de 54 de ani ca o colonistă liberă și o moașă apreciată și cu multe recomandări. Acțiunea se desfășoară lin, iar protagonsta noastră asistă la nașterea doamnei Raby. Imediat cum pruncul s-a născut s-a iscat o furtună, iar întreg peisajul capată noi lumini și umbre. Aceștia încearcă să scape din ghearele nimicitoarei furtuni, ce este urmată de inundații. Lăuza, Phoebe, servitoarea acesteia, Margaret și Billy încearcă să supraviețuiască naturii dezlănțuite, ascunzându-se de ea într-un hambar iar când și acesta a fost inundat, deși era pe un deal destul de înalt, s-au refugiat pe crengile unui vechi și uriaș jacaranda.

”Copacul era bătrân și uriaș și ne ținea cu destoinicie deasupra apelor, deși nu era nici el chiar așa de puternic. Noi eram prea grei, o povară prea mare pentru bietele li ramuri, dar el făcea tot posibilul și ne adăpostea într-o oarecare măsură de ploaia care nu se mai oprea.”

După aceste momente de oroare în care fiecare cu siguranță și-a văzut moartea cu ochii deschiși, acțiunea se mută în copilăria și în adolescența lui Margaret, însă trecerea nu este cu mult mai ușoară :

”Plutesc ca Dumnezeu pe ape, toată numai suflare. Plânge un copil. Aud venind o barcă, o corabie mare ancorează în port, corabia deținuților de la Spithead .Dorm. Noapte întunecoasă, copaci, malul apei de la Woolverstone și barca venind pe jos pe râul Orwell, și în ea Will Laud, contrabandistul.Totul s-a năruit în fața apelor”

Iar după acest sfârșit ce pare tragic, acțiunea se mută în 1768 în Suffolk, când Margaret avea doar 6 ani. Capitolul o înfățișează nu numai pe Peggy, ci și întreaga sa familie. Ea împreună cu frații și surorile sale au asitat la un moment macabru, o execuție.

” Când aveam șașe ani, am văzut cum o femeie pe nume Jane Brewer a fost arsă pe rug în Ipswich.”

” Trei barbate spânzurau deja de grinda lungă din spatele eșafodului, țepeni ca niște nou-născuți înfășați, cu capul atârnându-le ciudat, îndoit de la gât”.

Întreaga perioadă este una plină de sânge, de moarte iar copilăria lui Margaret nu a fost deloc una ușoară, ba chiar a fost plină de peripeții, ca atunci când a călărit un cal fără șa, pentru că doamnei Denton, soția celui care le oferea de muncă familiei Catchpole, i se făcuse rău. Aceasta a fost o eroină, mergând după doctor și salvându-i viața. Pe lângă că nu a avut o copilărie deloc ușoară și plinp de umbrele morții, nici adolescența sa nu s-a lăsat mai prejos.

Personajul masculine, Will Laud, este conturat puternic de-a lungul cărții. Margaret se îndrăgostește nebunește de el.

Will Laud, un marinar destoinic, în vârstă de treizeci și treizeci și șase de ani, cu ochii albaștri, o coamă blondă și o cicatrice pe obrazul stâng, chiar sub ochi.”

” – De-acum o să fim împreună pentru totdeauna, a spus el, când ni s-a terminat răgazul și ne-am desprins unul de altul”.

În umbra eșafodului este o care plină de povețe, de morale, de lucruri ce îți deschid ochii. E o carte care te face să apreciezi viața la adevărata ei valoare, te face să prețuiești libertatea și să-ți iubești familia. Tot ce ne înconjoară trebuie apreciat la superlativ, iar citind povestea tragică a lui Margaret Catchpole, citind încercările la care a supus-o viața și văzând lucrurile prin care ea a trecut realizăm cât de norocoși suntem că trăim în societatea asta, cu bune și cu rele, că suntem liberi și că ne putem bucura de frumusețiile vieții.

” Unii oameni se scandalizează din orice fleac. Iar unii sunt și ipocriți pe deasupra.”

”Bineînțeles că mi-am dat seama ce îmi lipsise la Bealings :să fiu prețuită de cei dragi. (…) Aici făceam totul pentru Sue și pentru mama, și, în plus, puteam fi aproape de Will.”

Protagonistul este învăluit într-o aură misterioasă, o aură periculoasă și totuși plină de pasiune și senzualitate. Cumva, Will era o combinație de bărbat și era ce avea nevoie Margaret pentru a-și colora viața printre necazurile ce o tot urmăresc.

”Eram o fată bună și fericită. Și totuși, nu eram fericită. E teribil să mă gândesc că puteam fi fericită în timp ce sora mea era tot mai bolnavă și mai slăbită, iar răsuflarea mamei din ce în ce mai grea. Dar eram fericită fiindcă Will Laud venea tot timpul pe la noi pe acasă. ”

”Will te putea face să simți o privire ca pe un sărut și, la fel ca un sărut, privirea putea fi blândă sau brutală. Privirea asta era directă, teribilă ca a unui copil și încărcată de spaimă. Am abosrbit-o pe toată și m-a străpuns pentru o clipă o durere ascuțită. ”

Între timp, Will a plecat în Amsterdam, s-a îmbarcat pe barca Alde, iar în scurt timp a fost numit căpitan. De fiecare dată aducea câte ceva pentru familia Catchpole din călătoriile sale.

” Am ajuns să îndrăgesc corabia Alde. (…) pentru mine a fost întodeauna un refugiu și un loc minunat. Cabina lui Will era ca și casa mea. Am înnoptat acolo de multe ori, în diferite locuri, de-a lungul anilor.

” – Viața e scurtă, i-am zis eu”

Deși incipient părea că Margaret este o visătoare, o fată care își dorește o familie, copii și îl vede pe Will ca pe un print ce vine pe un cal alb, se pare că aparențele înșală și de această dată. Margaret este o fire muncitoare, bine ancorată în realitate, însă ca orice tânără de vârsta ei, dorește să își trăiască viața, poate și datorită faptului că muncește atât de mult, are grijă de toate. Face totul pentru familie, pentru persoanale din jurul său, dar dorește să facă ceva și pentru ea, doar că…

” Când m-am dus ca servitoarela ferma Priory, aveam douăzeci și doi de ani și unele lucruri deveniseră clare. Unul era că n-aveam să mă mărit vreodată cu Will Laud și nici cu altcineva, iar celălalt – că n-aveam să fac niciodată copii”.

Totul se petrecea repede. Părinții lui Margaret și-au pierdut casa și locul de muncă din cauza contrabandei pe care o făcea Will, apoi mama lui Peggy a murit. De-a lungul cărții ai senzația că totu se petrece cu repeziciune, iar întreaga viața a protagonistei e umbrită de lacrimi, de necazuri și moarte, doar că nu doar viața ei ci și viața lui Will. Acesta va fi împușcat și trimite cu repeziciune după Margaret, care se pricipea pare-se la aproape orice.

Pentru a afla toate aventurile prin care au trecut Will si Margaret cel mai bine le aflați citind acest roman. Este o inspirație, te face să realizezi și să ții cont de viață. Doar că o parte din aventurile lui Will se termină când acesta dispare în neant.

” Îmi era foarte dor de el. Îmi era dor de toți.”

” Opt luni de zile trăisem cu gândul că e mort. Odată ce-am aflat că nu e, am îndrăznit să-mi formulez limpede în minte gândurile care mă bântuiseră tot timpul. ”

După dispariție trecuse mai bine de un an și deși aflase că este în viață, Margaret era încă neliniștită. Avea o mie de gânduri ce nu-i dădeau pace. Se întreba dacă mai trăiește după atâta timp, dacă se va mai intoarce vreodată.Toate aceste sentimente îi dădeau o strângere în piept.

Între timp, după atâtea griji și atâta neliniște, Will a apărut într-o seară, doar că odată cu apariția sa, Pegs și-a pierdut și locul de muncă, fiind obligată să se întoarcă la văduva Syers împreună cu Will.

” – Porcule ! am strigat, izbucnind în lacrimi. De ce nu mi-ai trimis vorbă? (…) Te-ai întors de tot sau cum ?
- Da, m-am întors de tot. Am fost eliberat cu toate onorurile, Pegs. Eu. ”

” Timp de doi ani, totul a fost aproape ca pe vremuri, în afară de faptul că Will se schimbase. Simțise răsuflarea morții, iar asta își lăsase amprenta asupra lui și a altora ca el”

La văduva Syers Margaret a învățat să scrie și să citească, să trimită scrisori. Dar deși a devenit cultă, aventurile lui Pegs nu s-au oprit aici. A inceput să se dea drept un băiat, însă întrebarea este cu ce scop ? Răspunsul vă las să-l aflați voi, însă deși ea a devenit un veritabil bărbat, în căutarea banilor de la unchiul Jack, totul pentru a-l scoate pe Will de la închisoarea Newgate.

” – Will e la Newgate ?

- Nu știai ?

- Nu

- Fiindcă a făcut scandal certându-se cu tine. Mi-a trimis vorbă să-l scot de-acolo. Dacă știi unde și-a pus banii….”

În încercarea disperată a lui Margaret să îl salveze pe Will, a furat un cal cum făcea în copilărie ca să ajungă mai repede, doar că de data aceasta a fost prinsă și calul fusese declarat furat, astfel aceasta a ajuns la închisoare. Părea că întreaga sa viață se destramă pentru a nu știu câta oară. Încercarea ei de a-l salva nu doar că eșuase, dar a ajuns și ea pe ”tărâmul umbrelor”, a ajuns în locul din care trebuia să-și salveze iubirea vieții sale.

” Apoi am coborât. Ne-au dus sub pământ, într-un loc întunecos și împuțit. Am primit o rogojină și o pătură. Paznicii mi-au legat cătușele de un inel mare de fier, prins de podea.

” Chiar când credeai că ajunseseși la vârf, aruncai rău cu zarul și nimereai pe vârful uneia dintre ramurile negre, de unde alunecai înapoi în noroi. Mama spunea c asta dovedește cât de capricios e norocul.N-am să mai ajung sus de data asta, mi-am zis, am cazut prea jos. Sunt sub pământ, moartă și îngropată, îngropată sub țărână.”

” Am plans mult la Newgate. Plângeam și beam. Mă gândeam la Will.”

Doar că Newgate se dovește a nu fi una dintre cele mai mari probleme ale ei, deoarece aceasta este condomandată de două ori la moarte. Prima dată a fost ispisășită pedeapsa și i-a fost cruțată viața.

” – Îmi mai rămâne, a încheiat el, doar să-mi îndeplinesc datoria de a-ți comunica sentința curții : am hotărât să fii dusă de unde te afli acum înapoi în locul de unde ai venit, iar de acolo, la locul de execuție, unde să fii ucisă prin spânzurătore.Și fie ca Domnul să se îndure de sufletul tău. ”

” – Iată, Margaret, a zis el, se pare c-o să te mai ținem la noi o vreme.

- Ți-a fost cruțată viața Margaret”

Oare va reuși să îl scoată pe Will din închisoare ? Oare prin ce peripeții a mai trecut ea in Newgate ? Ce se va alege de familia sa? Ce se va alege de ea și de Will ? Vor avea o familie și copii cum ea încetase să mai creadă ? Vor fi fericiți ? Cum se va termina această aventură și ce se va alege de Meggy ?

După cum v-am zis déjà, povestea este reală și este inspirată din scrisorile pecare Margaret le-a trimis din închisoare, dar și pe cele pe care le-a trimis din Australia, când ea a fost deporată. Dacă doriți să treceți prin aventuri, să vedeți lumea cu alți ochi, lumea ce era în anii 1700-1800 vă recomand cu căldură această carte și aștept părerile voastre.